În următoarele 4 minute vei afla:
– De ce sunt atât de diferite trebuie și vreau.
– Cum te ajută leapșa să delegi mai eficient.
Pe cât este de util să delegăm din sarcini și să obținem spațiu mental și temporar pentru alte priorități, pe atât de dificil este procesul când nevoia de control se manifestă acut.
Așa că o să încep prin a te întreba: ce vrei să obții, de fapt, când delegi ceva? Mai mult timp pentru alte lucruri, corect? Ai atât de multe pe lista de to-do, încât știi că nu e nicio șansă să le rezolvi tu pe toate. Și poate chiar vrei să-ți ajuți coechipierii să crească, să se dezvolte. Fie că sunt colegii de serviciu sau chiar propriii tăi copii.
Dacă ți-aș spune că delegarea, așa cum e văzută în sensul clasic, e prea puțin funcțională? Raționalitatea e doar o componentă a ființei noastre. Însă combinată cu curiozitatea și joaca, face minuni.
Suntem învățați că joaca nu face doi bani când vine vorba de performanță. O altă perspectivă spune că joaca scoate creativitatea, focusul și performanța din noi la cote maxime. De ce? Pentru că joaca și jocul ne scot din trebuie (care e din exterior) și ne introduc, cu gentilețe, în vreau (care e alegerea din interior). Îndrăznesc să spun că alegerea din interior e singura care ne mână înainte și ne motivează cu adevărat.
Iată trei moduri neconvenționale de a privi și de a testa delegarea:
1. Schimbarea de rol
Această invitație este pentru tine, lider de echipă, de grup sau părinte. Cu cât îți cunoști coechipierii mai mult, cu atât mai bine merge această formă de delegare.
Formula e simplă. Ai o sarcină de delegat. Dacă știi către cine, ok. Dacă nu știi, poți încerca asta.
Acordă-ți câteva momente, pune-te în pielea fiecăruia dintre colegii tai și întreabă-te:
Cum ai primi o astfel de sarcină?
Cât de entuziast ai fi primind această sarcină?
Cât de eficient și eficace ai rezolva sarcina?
Dacă liderul ar pune sarcina la bătaie, ai licita pentru ea?
Dacă da, de ce?
Dacă nu, de ce?
Dacă ți s-ar impune sarcina, câtă rezistență ai manifesta? Cât de dispus ai fi să o rezolvi la timp și cu calitatea cerută?
Poate că pare mult timp de petrecut cu asta. De fapt, zece minute în care te pui în pielea fiecărui coleg, partener de viață, copil etc. îți economisește ore din timpul tău. Cu cât alegi mai bine persoana căreia să-i delegi, cu atât mai ușor merge întreg procesul. Uneori, vei experimenta situații ciudate, în care, în urma acestui proces, persoana cea mai potrivită pentru delegare este cu totul alta decât cea care credeai tu că e. Urmează procesul și intuiția și vei experimenta noi valențe împlinitoare ale delegării.
2. Leapșa
Aici chiar intrăm în zona de joc și joacă. Ce-ți propun este să începi un joc de leapșa. Adică descrii cât mai bine sarcina (asta e cheia jocului) și trimiți către prima persoană care a ieșit câștigătoare pentru tine conform punctului 1 de mai sus. Acea persoană are posibilitatea de a păstra task-ul sau de a-l da mai departe. În aceasta situație trebuie să scrie pe un post-it motivele pentru care a hotărât așa.
Puteți stabili un termen limită la care se termină jocul și un timp în care fiecare să decidă dacă păstrează sarcina sau nu. Puteți stabili, de asemenea, cine participă la joc, poate nu toți membrii echipei sunt calificați pentru acea sarcină.
Ce se întâmplă dacă nimeni nu păstrează activitatea delegată? Aici puteți fi oricât de creativi. Trageți la sorți cu bilețele sau cu bățul scurt. Sau iei tu, liderul, sarcina înapoi. Sau orice credeți că funcționează pentru voi. Testați și verificați.
Dincolo de aspectul de joc, ce e important și util e că afli care sunt motivele pentru care membrii echipei au refuzat. Poate au prea multe pe propria farfurie și tu nu știai asta. Sau poate cineva trece printr-o perioadă dificilă și are nevoie de ajutor, iar tu habar n-aveai. Poate cineva e frustrat că numai el primește delegări. Și tot așa.
Un element care face jocul autentic este regula că nu comentăm niciodată ce scrie fiecare pe post-it. Nici măcar tu, liderul. Primești mesajele cu încredere deplină în coechipierii tăi. Asta deschide calea unei comunicări reale. Puteți analiza împreună și găsi soluții simple sau nebănuite pentru viitor. Relațiile dintre voi se detensionează. Devine din ce în ce mai plăcut să veniți la muncă și să faceți treabă împreună.
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
3. Cutia cu surprize
Alternativa la leapșa poate fi acest joc care funcționează așa:
- Scrii fiecare sarcină de delegat pe un bilet.
- Le pui pe toate într-o cutie/coș.
- Le spui colegilor tăi regulile jocului.
Varianta 1: Cu cât ajung mai repede la cutie au posibilitatea să-și aleagă. Cine ajunge ultimul ia ultimul bilețel.
Varianta 2: Fără posibilitate de alegere. Ce au ales rămâne ca sarcina, fără să poată schimba biletul, chiar dacă sunt mai multe în cutiuță.
Le puteți testa sau alterna pe amândouă și vedeți ce funcționează mai bine.
Regula de aur: pot schimba biletele între ei, după ce citesc sarcinile.
Acest joc încurajează foarte tare cooperarea între membrii echipei. Cu cât oamenii sunt mai liberi să aleagă, cu atât crește responsabilitatea interioară asociată alegerii și dispare rezistența la îndeplinirea sarcinii delegate.
Oricare dintre variantele de joc produce rezultate atât la nivel de îmbunătățire a procesului de delegare, cât și la nivel de coeziune a echipei. Plus că adrenalina și amuzamentul jocului creează o stare de bucurie între colegi. Make it fun și nu se mai supără nimeni. Principala realizare, pentru tine, e că faci rost de timp într-un mod plăcut, ușor și cu alte rezultate colaterale importante.
Dacă vrei să găsești și alte soluții pentru mai mult timp liber, fie pentru job, fie pentru viața privată, te invit la workshop-ul creat exact pentru a rezolva această provocare a lipsei de timp. Experimentezi neconvențional și pleci cu planul de acțiuni implementabile imediat. Apasă aici pentru detalii. O să fie grozav!
Spor la delegare!
Citește și:
Cât este sănătos să ne pese de ce cred ceilalți despre noi
Epuizarea virtuală este reală, precum și datele științifice despre necesitatea pauzelor